Crestinul Laodicean

Intotdeauna am avut o oarecare teama, cand venea vorba de starea de caldicel. E atat de usor sa ajungi sa fii multumit de starea ta si de progresul, care de fapt e aproape inexistent.

Crestinismul caldicel detine suficienta Evanghelie pentru a-l face pe om delasator in ceea ce priveste efortul necesar pentru a atinge nivelul inalt al unei vieti biruitoare in Hristos. Este aproape imposibil sa il convingi de cat de departe este de Dumnezeu.

Nu stiu cum va place dumneavoastra…insa mie, de cate ori mananc supa imi place sa fie fierbinte, iar daca beau apa imi place sa fie rece.

Eu nu-i folosesc Domnului daca nu sunt in acea stare de clocot. Starea de caldicel ridica un zid ce nu ne lasa sa-I fim de folos Lui Dumnezeu.

Noi avem toate motivele sa fim in clocot. De multe ori m-am intrebat de ce eu pot avea preferinte in alegerea Bibliei, cand altii nu au avut ocazia nici sa citeasca un verset, si nu ma gandesc doar la cei care nu isi permit sa isi cumpere o biblie, ma gandesc si la cei ce nu stiu ce ascunde aceasta carte, ei nu stiu ca Biblia este carma care ne ghideaza in calatoria noastra pe apele vietii.

In ultima perioada ni s-a spus de multe ori de pericolul zonei de confort, oare chiar se confrunta biserica de astazi cu starea de caldicel?

La ce se refera de fapt Biblia cand vorbeste despre starea de “caldicel” a Bisericii in Apocalipsa 3:14?
“Ştiu faptele tale că nu eşti nici rece nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot. Dar fiindcă eşti căldicel, nici rece nici în clocot am să te vărs din gura Mea.” Apocalipsa 3:15-16
Este oare starea spirituala a unei mari părţi din biserica reflectata in inchinare, manifestare si traire?
Daca la un test esti aproape de a-l trece, nu-l vei promova; daca ai aproape toti banii pentru a cumpara un bilet de tren, nu vei putea calatorii cu trenul.

”Aproape” nu indica ceva sigur sau definitiv. Daca nu dam tot ce avem pentru Hristos si nu ne punem in slujba lui cu tot ce avem s-ar putea sa fim doar aproape de Împaratia lui Dumnezeu.

Noi nu putem ramane in Dumnezeu, decat daca continuam sa ne hranim cu cuvantul Lui, numai implinind Cuvantul putem aduce rod.

Pune-ti aceasta intrebare. Oare care este starea mea? Prin faptele mele aduc eu inviorare sau vindecare celor de langa mine? Ii trezesc din starea de nepasare, si ii trezesc pe cei indiferenti? Starea mea reprezinta o forta noua sa schimbe si starea bisericii sau am o stare care nu are putere sa schimbe ceva?

Andreea Puscas