Ce se poate întâmpla pe drumul spre cer?

1. Poţi să-ţi pierzi răbdarea pe drum!

„Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Rosie, ca sa ocoleasca tara Edomului. Poporul si-a pierdut rabdarea pe drum.” (Num.21:4) ; Indiferent de circumstanţele vieţii, nu-ţi pierde răbdarea pe drum! „Fiti si voi indelung rabdatori, intariti-va inimile, caci venirea Domnului este aproape.! (Iac.5:8) „Caci in nadejdea aceasta am fost mantuiti. Dar o nadejde care se vede nu mai este nadejde: pentru ca ce se vede se mai poate nadajdui? Pe cand, daca nadajduim ce nu vedem, asteptam cu rabdare.(Romani 8:24-25) Sunt atâţia creştini în zilele noastre care au lăsat „garda jos”, şi s-au lăsat îngenunchiaţi de diavol. Aşa, cum de altfel spune şi Biblia: „..si vor zice: „Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci, de cand au adormit parintii nostri, toate raman asa cum erau de la inceputul zidirii!” (2Pet.3:4) Aşa li se pare lor, dar Dumnezeu prin cuvânt spune: „Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta.” (2Pet.3:9) Domnul Isus Hristos va reveni la timpul hotărât şi stabilit, ideea esenţială şi primordială este ca pe tine să te găsească pregătit la venirea Lui, deci: Nu-ţi pierde răbdarea pe drum!!!

2. Poţi să te cerţi pe drum!

„Apoi a dat drumul fratilor sai, care au plecat; si le-a zis: „Sa nu va certati pe drum.” (Fac.45:24) Cearta vine mai mereu din invidie., din pismă, cum spune Biblia. „Fratii sai au inceput sa-l pizmuiasca;” (Fac.37:11) „Apoi au venit la Capernaum. Cand era in casa, Isus i-a intrebat: „Despre ce vorbeati unul cu altul pe drum?”

Dar ei taceau, pentru ca pe drum se certasera intre ei, ca sa stie cine este cel mai mare.” (Marcu 9:33-34) Duhul acesta satanic numit, hai să-i spunem aşa cum î-l numeşte Biblia „Cearta”, ei bine „Cearta” s-a întăbulat dacă putem spune în fiinţele multora dintre noi. Şi deşi Biblia ne avertizează că acest duh „Cearta”, nu are ce căuta între noi, î-l lăsăm liniştit să trăiască, şi mai mult decât atât îi creăm şi un mediu propice ca să se cloneze, şi să se înmulţească mereu.

Biblia spune:

  • „Daca iubeste cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei si nici bisericile lui Dumnezeu.! (1Cor.11:16)
  • „Unii, este adevarat, propovaduiesc pe Hristos din pizma si din duh de cearta; dar altii, din bunavointa.” (Filip.1:15)
  • „cei dintai, din duh de cearta vestesc pe Hristos nu cu gand curat, ci ca sa mai adauge un necaz la lanturile mele.” (Filip.1:17)
  • ” Nu faceti nimic din duh de cearta sau din slava desarta; ci, in smerenie, fiecare sa priveasca pe altul mai presus de el insusi.” (Filip.2:3)
  • „Dar, daca aveti in inima voastra pizma amara si un duh de cearta, sa nu va laudati si sa nu mintiti impotriva adevarului.” (Iac.3:14)
  • „Caci acolo unde este pizma si duh de cearta, este tulburare si tot felul de fapte rele.” (Iac.3:16)

Vedem aşadar că acest duh este pus la zid, şi nu are ce căuta în nici un chip între noi, şi Dumnezeu să ne ajute la lucrul acesta, deoarece, aşa cum pe ucenici i-a văzut divinitatea că s-au certat, tot aşa şi pe noi, ne cunoaşte îndeaproape, şi ştie motivele noastre reale, atunci când sunt conflicte între noi, ca şi copii ai lui Dumnezeu.

În concluzie, vedem că pe drum ne putem pierde răbdarea, şi ne putem certa. Să luăm aminte, şi să fim oameni înţelepţi, care să omorâm prin puterea lui Dumnezeu acest duh pe nume „Cearta”, şi să fim răbdători, aşa cum ne cere Dumnezeu!